Medicii de la „Floreasca” susţin că Adrian Păunescu e „în stare critică” doar pentru că în comunicatele de presă nu dă bine expresia „e pe ducă”. Unul dintre cei mai controversaţi dar şi talentaţi poeţi ai României e pe cale să-şi potrivească rimele într-o lume mai bună. Pe cât de hulit, pe atât adorat, plătit regeşte să întreţină „Flacăra” speranţei preţ de aproape două generaţii într-o Românie totalitară, Păunescu a fost printre puţinii – dacă nu singurul scriitor contemporan care nu şi-a trădat idealurile după ce toţi ceilalţi proletcultişti s-au lepădat de Ceauşescu. Ca să scutim epigonii de iminentele recursuri la morală post scriptum şi post mortem, amintim că, încă în vână, Maestrul a avut puterea să-şi execute singur epitaful, decretând:

„A ce miroase trandafirul

Care a izvorât încet

Din trupul prăvălit de moarte

Al unui interzis poet?

A ce miroase trandafirul

Sub care au lucrat şi viermi?

Între o floare şi un vierme,

Poeţii nu mai sunt eterni!”