Să nu folosim cuvinte de prisos. Ne este silă:
de dezabuzaţii prostiei care se înghesuie la sfintele oase măcinate, sau la apa sfintită sau la hram de biserici, fericiţi să stea la cozi deoarece se dă ceva gratuit;
de toti enoriaşii care au fost păcăliţi să cotizeze pentru un kitsch sfânt;
de toti preoţii îndumnezeiti prin seminarii teologice cu alcool, curve, masini şi sodomie curată;
de toti politicienii cvasi-evlaviosi care dacă dau câteva sute de euro au impresia ca îi iartă doamne – doamne pentru cele câteva milioane furate;
de noii profeti precum dan puric care lalaie ore-n sir semidoctilor fericiti ca in sfarsit cineva a reusit sa ii impresioneze si sa ii opreasca din onania continua in care traiesc;
de preafericitul fan Metal Church-sef Daniel si sleahta lui de calugari si prelati care ii pupa fundul mai des decat icoanele;
de toti pensionarii ramoliti care te scuipa in ochi in mijloace de transport atunci cand nu le oferi locul in aceeasi clipa in care isi fac disperati cruci trecand pe langa biserici;
de cei care vor sa iti salveze sufletul si se baga nitam-nesam in viata ta citandu-ti din biblie, sfintii parinti si reclamele la coca-cola;
